“Happy wife, happy life” și alte sfaturi amăgitoare pentru tânărul soț

Click.

Autorul, soție și psiholog clinician a scris despre ceea ce femeile de toate vârstele îi aduc la cunoștință: soții lor sunt lipsiți de interes pentru orice altceva în afară de canapea și ecran. Aceste soții și-ar fi dorit ca soții lor să planifice întâlniri, să înceapă conversații, să se joace cu copiii, să își apere dreptul lor (la locul de muncă) și al soției (în familia lărgită) sau să arate interes pentru deciziile zilnice. Intenționalitatea bărbătească cu care au fost cucerite în perioada de curtare s-a diminuat de-a lungul căsniciei.

O problemă veche de când lumea

Aceste plângeri nu aduc nimic nou. Paradisul a fost pierdut când primul bărbat a ales calea ușoară și împăciuitoare în căsnicia lui. Șarpele a şuierat minciuni în urechea femeii, iar bărbatul a stat deoparte, fără să spună nimic. În locul unui moment neplăcut cu soția lui, după care ar fi zdrobit capul înșelătorului, a privit cum ea mușcă din măr. Compromisul a făcut încă o victimă, iar Adam a mușcat și el, la rândul său.

Vedem pasivitatea lui Adam reverberând în nenumărate căsnicii din ziua de azi. Tentația de a fi absent emoțional și spiritual, când ești prezent fizic, este la fel ca în trecut. Dumnezeu îi cheamă pe soții de azi cu aceeași întrebare precum odinioară în grădina Edenului: “Adam, unde ești?”

Unde suntem? Prea des cedăm planurilor care includ puțină responsabilitate și multă oportunitate de a vedea meciul. Bărbații care conduc prin sacrificiul din dragoste sunt o specie pe cale de dispariție. Multe dintre sfaturile primite ca tânăr proaspăt căsătorit au rănit mai mult decât să ajute înrolarea mea în serviciul militar activ al soților mântuiți de Cristos.

Unul dintre ele este “Happy wife, happy life” (n.t. – Nevastă fericită, viață fericită).

Acest sfat ar putea fi înțeles corect. Soțul ar trebui să își răsfețe regina cu dragoste, găsindu-și o mare parte din bucuria lui în ea. Ai putea să rostești acest aforism dintr-o perspectiva eternă: o soție fericită în Domnul înseamnă o viață fericită. Însă mesajul transmis, de fapt, este acesta: viața unui bărbat este mai puțin nefericită atunci când soția capătă ce-și dorește.

Un asemenea armistițiu este tentant: fără conflict, fără mireasă nefericită, fără vină. A lăsa-o să capete ce-și dorește este mult mai comod decât a lua decizii nepopulare în chestiuni importante, decât a medita și a te ruga la ce e mai bine pentru ea și familia ta: la ce școală să meargă copiii, ce biserică să frecventați, unde să vă mutați, când să aveți copii sau multe alte decizii dificile care necesită energie spirituală, curaj și credință.

Însă bărbații au fost creați de Dumnezeu să inițieze și să poarte povara responsabilității. Grandoarea lor este sacrificiul. Misiunea lor este de a le conduce pe soțiile și familiile lor în frunte fiind, pe genunchi. Calitatea conducerii nu depinde numai de fluctuaţiile zilnice ale fericirii pământești ale soției, ci de consecvența cu care ne supunem Stăpânului nostru. Poți să ai o soție fericită, dar care guvernează în familia voastră, iar rezultatul va fi o viață lipsită de rezistență, care îl va întrista pe Dumnezeu.

În final, o atitudine de genul ”happy wife, happy life” îți va face viața mai ușoară, dar nu va conduce la fericire, ci la un bagaj de regrete, amărăciune, egoism, pe care toți va trebui să îl deschidem la un moment dat. Până la urmă, va duce la creșterea numărului de soții care se vor întreba cum să își determine soții să fie mai puțin pasivi. Bucuria care durează în căsniciile noastre se găsește trăind exemplul lui Cristos și a miresei Lui, nu cel al lui Adam și al Evei.

”Soția ta este cel mai bun prieten al tău”

Ea nu este cea mai bună prietenă a ta, deoarece căsnicia nu înseamnă doar prietenie. Nu este un parteneriat simetric în care tiparele relaționale sunt interschimbabile. Eleganța dansului constă în conducerea fermă şi iubitoare a bărbatului, pe care femeia o urmează fără frică, cu bucurie. Acest lucru presupune mai mult decât prietenie. Dansul este inadecvat atunci când soțul nu-și îndeplinește rolul de conducere.

Dacă vrei să spui că ea este persoana în care ai încredere cel mai mult, persoana pe care o prețuiești cel mai mult, persoana cu care o zi petrecută făcând treburi casnice nu este irosită, dimpotrivă – atunci, da, acest lucru este o cinste. Dar căsniciile noastre sunt mai mult decât un simplu parteneriat.

Măreția unei soții sau a unui soț este mai  mult decât măreția unui prieten. Evenimentul miraculos prin care Dumnezeu a unit un bărbat și o femeie într-o legătură pe care nimeni nu o poate frânge este un trandafir care nu poate fi ascuns nici măcar în grădina plină de lalele a prieteniei. Punerea în scenă a piesei căsătoriei o prefigurează pe cea a Marii Povești de Iubire. Această floare are un miros aparte.

Baletul nu este vals, luna nu e soarele. Prietenia nu este căsnicie.

”Fii un lider care slujește”

Cu siguranță, există un aspect foarte adevărat în această sintagmă: Isus a venit nu să fie slujit, ci să slujească și să-și dea viața pentru mulți (Marcu 10:45). Bărbatul ar trebui să fie ca Isus în slujire. A fi un lider care slujește este un sfat bun –  atunci când este luat ca atare.

De obicei, nu se întâmplă așa. Paradoxul unui lider slujitor se transformă, pentru unii, în a fi doar un slujitor. Își va sacrifica convingerile pentru ambițiile ei. O va cocoloși, nu-i va cere să facă nimic din ceea ce nu dorește, chiar dacă asta înseamnă că va încalca voia lui Dumnezeu. Acest slujitor bine intenționat, care nu mai este lider, într-o încercare onestă de a-și iubi și sluji soția, abdică de la chemarea sa de a fi un soț responsabil, cu inițiativă, care poartă povara celor mai grele decizii.

În Efeseni 5:25 citim: ”Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea”. Pavel ne prezintă genul de conducere care nu renunță și nu-și cere scuze pentru responsabilitatea și autoritatea sa, totodata punându-și familia pe primul loc.

“Căsnicia e jumi’- juma’”

Căsnicia, pentru bărbați în mod special, nu e jumi’-juma’. Bărbații adevărați nu așteaptă să li se facă ca să poată face, la rândul lor. Nu țin socoteală. Nu-și limitează răbdarea, bunătatea, blândețea până când soția va ajunge la același nivel. Dragostea unui soț nu suferă totul, crede totul, nădăjduiește totul doar jumătate din timp. Nu așteaptă reciprocitatea pentru a iniția ceva.

Isus nu și-a așteptat mireasa la jumătatea drumului. Mireasa Sa nu a suferit jumătate din bătăi și cruce. El, doar El, într-un mod bărbătesc, a sacrificat totul pentru binele ei – când ea încă era în păcat. Și-a dat viața în totalitate; nu e nicio jumătate de măsură aici. Soțul care urmărește să fie ca Cristos își va da viața precum El a făcut-o, chiar dacă “ea nu-și face partea ei”.

Soților, iubiți-vă nevestele în modul în care Cristos și-a iubit Biserica. Căsniciile care încep cu mentalitatea <<jumi’- juma’>> deseori sfârșesc tot în acest fel – împărțindu-și bunurile prin divorț.

Fii bărbatul care eşti

“De ce m-ai vrea mai blând? M-ai vrea altfel decât sunt? Mai bine zis, sunt bărbatul care sunt.” – Coriolanus

Cultura noastră influențată de feminism, care ignoră Biblia, care își bate joc de autoritate și-ar dori ca bărbații să fie mai slabi. Să fie mai pasivi. Să fie tăcuți.

Dar Dumnezeu ți-a încredințat privilegiul de a vorbi, de a te sacrifica, de a zdrobi șerpi. Te-a chemat să te porți conform naturii pe care ți-a dat-o, să fii bărbatul care ai fost menit să fii. Acest bărbat nu este timid, nu este nehotărât, nu este slab în credință: “Vegheaţi, fiţi tari în credinţă, fiţi oameni, întăriţi-vă!” (1 Corinteni 16:13).

Nu se poate spune despre bărbatul acesta “Cum aș putea să-l determin să nu fie atât de pasiv?”. Acest bărbat, precum spunea C.S. Lewis, merge primul la luptă și se retrage ultimul. De dragul adevărului și onoarei, stă neclintit și îndură suferința. Dumnezeu te cheamă să fii bărbatul acesta și îți dă putere să te ridici la înălțimea acestui standard cand te simți vlăguit. Stai drept, fii tare, după puterea și exemplul lui Isus Cristos. Fă lucrul acesta pentru Regele tău, pentru soția ta și pentru viitoarea ta familie.

Greg Morse, Desiring God