Read it Later
You did not follow anybody yet.

Băieți, e timpul să deveniți bărbați și să luați inițiativa când vine vorba de chestii romantice. Dumnezeu te-a creat pe tine să fii cel care acționează și îi face curte fetei.

Ai auzit basmul despre prințesa în armură strălucitoare, care trece marea, omoară balaurul și-l salvează pe bărbatul pe care-l iubește? 

 

Cum, n-ai auzit de el?

 

Nici eu.

 

De ce? Pentru că basmele sunt exact pe dos – bărbatul luptă pentru femeie. El e cel care își asumă riscuri. El învinge balaurul. El o curtează.

 

Știu că basmele sunt stereotipice, însă au un sâmbure de adevăr. Poveștile astea, pe care le-am citit când eram copii, oglindesc un dor profund înrădăcinat în sufletul fiecărui bărbat și femei.

 

Acest articol nu e despre basme. Le-am folosit doar pentru a scoate la iveală o problemă crescândă a bisericilor noastre: tineri creștini neputincioși (sau nedoritori) în a face curte unei potențiale partenere. În loc să încalece proverbialul cal alb, mulți tineri lâncezesc în turn, așteptând ca prințesele să dea peste ei. 

 

Dacă și tu ești unul dintre aceștia, am un sfat simplu: fii bărbat și ia inițiativa în treburile romantice. Nu te ascunde după masca “sunt prea sfânt pentru dragoste”. Când o să întâlnești fata potrivită, a-i face curte cu toată inima este cel mai spiritual lucru pe care-l poți face.

 

Recent, am avut o discuție cu o femeie creștină, atrăgătoare, dar singură. Era exasperată. “Ce se întâmplă cu băieții creștinii? Nu te caută niciodată!”. Primea multă atenție din partea bărbaților din afara bisericii, însă cei creștini ezitau în a-i arăta ca ar vrea să fie mai mult decât prieteni.

 

Cu câteva săptămâni înainte primisem un email de la un tânăr, care îmi cerea sfatul. Întrebările lui erau de cealaltă parte a spectrului celor pe care le-am auzit din partea sexului frumos. Interlocutorul meu era bântuit de întrebări (care i se păreau lui) fără răspuns. Ar trebui să curteze o fată din biserică? În caz afirmativ, cum putea știi că îl dorea pe Dumnezeu, nu doar fetele? Dacă lucrurile nu se termină cu bine? Va putea să o ia de la capăt?

 

Analiza lucrurile mult prea mult.

 

Acestea sunt doar două situații, însă ele reflectă o tendință generală. În cartea ei “Where Have All The Good Men Gone?” (Unde au dispărut toți bărbații buni? – n.t.),  A.J. Kiesling prezintă rezultatul sondajului făcut pe un eșantion de 120 de femei creștine singure. Care era cea mai întâlnită nemulțumire? Kiesling spune: “Mereu și mereu am auzit cuvintele: <Aș vrea ca bărbații să fie îndeajuns de curajoși, încât să-și asume riscul de a-mi da intalnire.”

 

Kiesling a notat mesajele primite de la aceste femei creștine reale pentru bărbați creștini.

 

“Dumnezeu nu te-a creat să fii pasiv. A face curte pare demodat, cu toate acestea, ne dorim să fim curtate.”

 

“Se pare că bărbații nu doresc să-și asume riscul de a scoate o femeie în oraș, deoarece nu mai sunt nevoiți: sunt destule femei care îi vor curta. Eu nu voi face acest lucru. Vreau ca eu să fiu curtată.”

 

“Încetează să mai spui: <<Aștept ca Dumnezeu să îmi aducă viitoarea soție.>> Te sustragi! Ești speriat, ți-e teamă că vei fi rănit sau respins sau că vei fi tentat să faci sex.”

 

De ce nu sunt bărbații mai curajoși? Ce se ascunde în spatele acestei tendințe? Cred că sunt cel putin doi factori. 

 

În primul rând, cultura noastră corectă politic le spune bărbaților că femeile au responsabilitate egală când vine vorba de inițierea unei relații. În zilele noastre, femeile sunt încurajate să fie mai agresive, în timp ce bărbații riscă să pară îngâmfați dacă sunt cei care pun lucrurile în mișcare.

 

În timp ce astfel de abordare este trâmbițată de mass-media, nu prea se aplică în lumea reală, unde femeile apreciază un bărbat care are  destul curaj pentru a face prima mișcare. Kiesling scrie: “Lumea a avansat, a devenit tehnologizată și corectă politic, însă valorile morale de modă veche sunt împletite în alcătuirea noastră.” O parte a alcătuirii noastre este dorința de a fi curtată. 

 

Al doilea factor este și mai generalizat și mai dăunător pentru băieții creștini. Un simț exagerat al spiritualității poate împiedica relațiile să se formeze. Am întâlnit o mulțime de tineri care au pus la egalitate pasivitatea pentru relațiile romantice cu superioritatea spirituală. În aceste cazuri, acesta este raționamentul: dacă aștept și mă rog cu răbdare, Dumnezeu îmi va aduce o femeie chiar în brațele mele.

 

Astfel de băieți ar avea nevoie de sfatul bunicului meu de 88 de ani. Mi-a dat un sfat în zilele mele de celibat, pe care cred că fiecare tânăr creștin trebuie să îl audă.

 

Bunicul meu a fost pastor. Își petrece majoritatea timpului rugându-se sau cu Biblia KJV pe genunchi. Când a deschis subiectul căsătoriei cu mine, nu am știut unde vrea să ajungă. Mă va avertiza? Mă va îndemna la puritate sexuală? În schimb, mi-a arătat un verset pe care îl știam bine, Proverbe 18:22: “Cine găseşte o nevastă bună găseşte fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul.”

 

Știam că găsirea unei neveste bune este un lucru bun. Dorea să mă facă să mă simt prost că eram necăsătorit?

 

“Găsește”, mi-a spus el, “este un verb”.

 

“Găsește” presupune acțiune. Bunicul îmi arăta că versetul ne spune că eu am o responsabilitate în a face ca acest lucru să se întâmple. Am învățat lecția atunci.

 

Când am întâlnit-o pe viitoarea mea soție, am știut că era responsabilitatea mea să inițiez relația, chiar dacă eram speriat de moarte să fac primul pas. Îmi amintesc cum am apărut în ușa casei ei cu flori în mâinile-mi tremurânde.

 

Cred că este responsabilitatea bărbatului să inițieze relația. Această afirmație nu este de sine stătătoare. Deși este rolul bărbatului să curteze, rolul lui Dumnezeu rămâne esențial. Dumnezeu este cel mai bun matchmaker. Nu ar trebui să te grăbești în nicio relație fără a ține seama de călăuza Duhului Său. Doar după rugăciune și meditație atentă ar trebui să treci la acțiune.

 

Este la fel de important să citești cu atenție semnalele pe care le transmite femeia. Femeile își doresc ca bărbații să acționeze, însă când sentimentele nu sunt reciproce, determinarea nu e de apreciat, ci de speriat. Dacă avansurile tale sunt primite cu răceală, nu merge înainte. Făcând așa, îi vei întări sistemul de defensivă în loc să îl înlături. Las-o în pace și poartă-te ca un frate. Odată ce ți-ai făcut intențiile cunoscute, mingea e în terenul ei. Te va anunța dacă i se vor schimba sentimentele.

 

Dacă ești unul dintre multitudinea de bărbați care stau pe tușă, prea speriați sau prea spirituali pentru a-i face curte unei femei, ar fi timpul să te aduni și să acționezi. Știu că asumarea de riscuri te poate descuraja. Însă, adesea, cele mai implinitoare călătorii încep cu pași nesiguri și tremurânzi.

 

Dumnezeu te-a creat să fii cel care ia inițiativa. Atunci când Dumnezeu aduce o fată credincioasă în viața ta, nu sta degeaba. Dragostea vieții tale poate trece pe lângă tine.

Drew Dyck, Boundless

Sursa foto: Photo by Jadell Films on Unsplash 

Read it Later

Donează online și susține Edictum Dei.

Donează

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post comment

Go to Top
Add Comment
Loading...

Post comment

Cancel
Viewing Highlight
Loading...
Highlight
Close