Cum să urmărim sfințenia fără a deveni legaliști

În 2 Corinteni 1:3-4, apostolul Pavel Îl laudă pe Dumnezeu și ne oferă o descriere minunată a caracterului Său: „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Părintele îndurărilor și Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre.” Tatăl îndurărilor ne-a mângâiat în necazurile noastre trimițându-L pe Fiul Său în lume, ca să mântuiască pe cei păcătoși. Din marea Sa dragoste, Tatăl L-a trimis pe Isus Cristos să ne răscumpere din nelegiuirea în care ne-am prăbușit prin păcat. Tatăl ne-a trimis un Mântuitor, pe Domnul Isus Cristos, a să ne facă neprihăniți înaintea Lui. Prin har, numai prin credință, și doar pe temeiul lucrării mântuitoare a lui Cristos, avem pace cu Dumnezeu (Romani 5:1-2).

Însă Tatăl nostru plin de îndurare nu este mulțumit doar să ne socotească neprihăniți și să ne facă drepți înaintea Sa. El dorește, de asemenea, ca noi să fim sfinți, după cum El Însuși este sfânt (1 Petru 1:15–16). De aceea, Dumnezeu lucrează și la înnoirea noastră după chipul Domnului nostru Isus Cristos. Astfel, vestea cea bună a Evangheliei este că

Cristos, după ce ne-a răscumpărat prin sângele Său, 

ne și înnoiește prin Duhul Său cel Sfânt conform chipului Său. (Catehismul de la Heidelberg, 86)

Prin urmare, suntem chemați să urmărim sfințenia cu încredințarea mângâietoare că aceasta este voia Tatălui pentru noi, iar Cristos, prin puterea Duhului Sfânt, lucrează pentru împlinirea acestei voințe. Suntem chemați să participăm și să cooperăm cu această lucrare; totuși, reușita înnoirii noastre nu depinde de noi, ci de Dumnezeul nostru triunic, căruia Îi aparține această lucrare. Duhul Sfânt ne asigură de acest adevăr în 1 Tesaloniceni 5:23-24: „Dumnezeul păcii să vă sfințească El Însuși pe deplin; și duhul vostru, sufletul vostru și trupul vostru să fie păzite întregi, fără prihană, la venirea Domnului nostru Isus Cristos. Cel ce v-a chemat este credincios și va face lucrul acesta.” Dumnezeu dorește ca noi să fim sfinți și, tocmai de aceea, promite că va lucra pentru ca această dorință să se împlinească în noi.

În căutarea sfințeniei, recunoștința față de Cristos este marele antidot împotriva legalismului. Nu urmărim sfințenia pentru a ne face plăcuți înaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu Se îngrijește atât de mult de sfințirea și înnoirea noastră pentru că dorește ca noi să fim pregătiți pentru viața împreună cu El în Împărăția Sa. Știm că Împărăția lui Dumnezeu este „neprihănire, pace și bucurie” (Romani 14:17). Dumnezeu știe că fără neprihănire, poporul Său nu poate trăi pacea și bucuria Împărăției Sale. Gândiți-vă la ceea ce s-a întâmplat la căderea omului: am schimbat neprihănirea pe nelegiuire. Astfel, am sfărâmat pacea pe care o aveam cu Dumnezeu și am creat în schimb o stare de vrăjmășie. Am dat bucuria părtășiei cu El pe amărăciunea înstrăinării de El. Dar Dumnezeu este un Dumnezeu dătător de viață, care ne-a creat ca să trăim împreună cu El, în neprihănire, pace și bucurie. De aceea, El a pornit să refacă această relație cu noi (Geneza 3:15).

Tatăl nostru ceresc, plin de îndurare, dorește ca noi să fim asemenea omului din Psalmul 1, care se desfată în legea Domnului și zi și noapte cugetă la Legea Lui. De ce? Pentru că acel om

este ca un pom,

sădit lângă un izvor de apă,

care își dă rodul la vremea lui

și ale cărui frunze nu se vestejesc:

tot ce începe duce la bun sfârșit. (Psalmul 1:3)

Ne desfătăm în Legea lui Dumnezeu când o înțelegem ca  fiind o Lege a vieții, dată de un Dumnezeu dătător de viață. Dumnezeu dorește ca noi să urmărim sfințenia pentru că El vrea să fim sădiți, roditori, statornici și prosperi acum și pentru totdeauna. Voia Tatălui pentru noi este:

O bucurie din inima în Dumnezeu prin Cristos

care ne determină să ne găsim plăcerea 

în trăirea conform voii lui Dumnezeu 

în toate faptele bune. (Catehismul de la Heidelberg, 90)

În căutarea sfințeniei, recunoștința față de Cristos este leacul legalismului. Nu căutăm sfințenia pentru a deveni vrednici de Dumnezeu. Urmărim sfințenia din recunoștință pentru răscumpărarea care este a noastră prin sângele lui Cristos și pentru înnoirea care se realizează în noi prin Duhul lui Cristos. Urmărim sfințenia cu bucurie pentru că este ceea ce am fost creați și recreați să facem:

„Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni. Căci noi suntem lucrarea Lui, și am fost zidiți în Cristos Isus pentru faptele bune, pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.” (Efeseni 2:8–10)

Fie ca Dumnezeu să ne păzească de legalism și să ne călăuzească prin harul și Duhul Său în căutarea sfințeniei.

Articol scris de William C. Godfrey pentru Ligonier.org

https://learn.ligonier.org/articles/how-to-pursue-holiness-without-becoming-legalistic