Read it Later
You did not follow anybody yet.

Dacă Isus Hristos este mort, atunci creștinismul este mort. Dacă Isus Hristos este viu, atunci creștinismul este viu. Apostolul Pavel a spus-o clar în 1 Corinteni 15:17, „Iar dacă Hristos n-a înviat, credinţa voastră este zadarnică, voi sunteţi încă în păcatele voastre.”

Elimină învierea lui Isus Hristos și ai rămas fără Salvator, fără mântuire, fără iertarea păcatelor și fără speranța învierii la o viață veșnică. Elimină învierea Sa iar Isus Hristos nu rămâne decât un alt om bun dar mort, care nu este de mare folos pentru viața noastră sau în fața morții noastre.

Ca să mă exprim și mai clar: fără învierea lui Isus Hristos, câteva miliarde de oameni de pe fața pământului care se închină lui Isus Cristos în calitate de Dumnezeu sunt niște naivi păcăliți. Speranța lor într-o viață după această viață este nădejdea unor nebuni care au crezut că un om mort le poate da viață. Realitatea învierii Domnului Isus este, fără nici o îndoială, temelia credinței și vieții creștine.

Ce a realizat, așadar, învierea lui Hristos pentru creștini?

Revenirea Sa la viață confirmă pretenția de a fi Regele Mesia. În legământul davidic, Dumnezeu Tatăl a promis că Fiul Său, Isus Hristos, va veni prin linia regală a lui David pentru a instaura o Împărăție veșnică. Apostolul Pavel arată că această promisiune a fost împlinită prin învierea lui Isus când spune că Evanghelia „Îl înfățișează pe Fiul Său, născut din sămânța lui David, în ce privește trupul, iar în ce privește duhul sfinţeniei, rânduit Fiul lui Dumnezeu cu putere, prin învierea din morți, anume pe Isus Hristos, Domnul nostru” (Romani 1:3-4). Odată ce Isus Hristos a fost confirmat ca Regele Mesia, putem fi siguri că într-o zi El se va întoarce și își va instaura Tronul pe pământ, domnind pe deplin în toată Creația.

Mai mult decât atât, la învierea Domnului Isus, îngerul declară: „A înviat, după cum a spus” (Matei 28:6). Astfel, învierea este dovada că învățăturile Sale sunt Adevărul în care ne putem încrede. De fapt, învierea Domnului ne întărește încrederea în celelalte promisiuni care încă nu s-au împlinit, precum revenirea Sa pentru judecata păcătoșilor și răsplătirea sfinților.

Biblia vorbește deseori despre unirea prin credință cu Cristos prin învierea Sa, fiind și noi înviați în El și bucurându-ne de același Duh Sfânt puternic ce L-a înviat pe Cristos. Astfel, Biblia subliniază numeroasele binecuvântări și beneficii oferite credincioșilor datorită acestui eveniment.

În alte locuri, apostolul Pavel arată că prin moartea și învierea Salvatorului avem asigurată iertarea păcatelor. Datorită Domnului Isus, cei care și-au pus încrederea în El pot trăi cu bucuria de a ști că orice păcat (din trecut, prezent și viitor) a fost iertat pentru totdeauna și în întregime. Chiar mai mult decât atât, pe măsură ce puterea învierii lui Hristos se manifestă în transformarea noastră, noi creștem în sfințenie, învățăm să trăim în biruința asupra păcatului până în ziua propriei învieri când vom trăi pentru totdeauna, eliberați de prezența, puterea și practica oricărui păcat.

Tot apostolul Pavel vorbește despre această înviere ca fiind sursa îndreptățirii noastre. Astfel, noi, păcătoșii, suntem declarați drepți în ochii lui Dumnezeu. Pavel afirmă că Isus Hristos „a înviat pentru îndreptățirea noastră” (Romani 4:25).

În ceea ce privește viitorul, învierea Domnului este precedentul și modelul propriei noastre învieri: „Hristos a înviat din morți, primul rod dintre cei adormiți” (1 Corinteni 15:20). Așa cum trupul Său a fost înviat în stare desăvârșită și noi vom învia și vom fi scăpați de experiența durerilor, a rănilor și chiar a morții. Toate acestea pentru că prin învierea Sa, Domnul Isus a călcat moartea prin moarte.

Un alt mesaj al învierii este că lumea prezentă contează. Pentru că Domnul Isus a înviat într-un trup fizic, realizăm că Dumnezeu prin Cristos dorește să restaureze tot ceea ce a făcut în creație și s-a corupt prin Cădere. Veșnicia noastră se va petrece într-o lume ce va avea asemănări (nu doar deosebiri) cu cea în care s-au delectat părinții noștri în Eden, pentru că pământul va fi restaurat de Dumnezeu prin efectele învierii lui Hristos.

Aceste efecte se vor vedea pe deplin într-o zi, la revenirea Domnului Isus. Perioada dintre învierea Sa și învierea noastră este un timp lung al dragostei, harului și îndurării. Timp în care Evanghelia este proclamată, chemând păcătoșii să se pocăiască de păcatele lor și să se bucure de mântuirea prezentă și viitoare adusă de Isus Hristos.

În fața acestui eveniment, nimeni nu poate rămâne indiferent. Pretenția Învierii este prea zguduitoare, evenimentul este prea cutremurător, implicațiile sunt prea semnificative iar subiectul este prea serios. Fiecare dintre noi vom accepta sau vom respinge acest adevăr. A rămâne indiferent sau nedecis înseamnă a-l respinge.

 

Photo by Motoki Tonn on Unsplash

Read it Later

Donează online și susține Edictum Dei.

Donează

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Post comment

Go to Top
Add Comment
Loading...

Post comment

Cancel
Viewing Highlight
Loading...
Highlight
Close