Rețelele de socializare îți oferă surprize nemăsurate. În aceste zile de foc găsesc ”creștini” care îl laudă pe Putin pentru inteligența sa strategică, dar mai ales pentru că este ”harapnicu lu Mnezău” pentru nenorocita de Europă gomorizată. Acest călăreț apocaliptic este soluția pentru întoarcerea la ”dreapta credință”, ”calea cea adevărată”, un adevărat creștin, care apără sfințenia familiei (nu contează că are amantă). Putin ÎNCĂ, cu toate evenimentele din ultimele 48 de ore, este pentru unii un adevărat erou al ”adevăratei ortodoxii”, pe care este gata să o apere cu sabia, pornind un război sfînt, cu binecuvîntarea ierarhilor Bisericii, că doar este mare ctitor la Athos. Ucigașul de la Kremlin se identifică pe sine cu valorile creștine și în acest fel își găsește simpatizanți atît în propria țară cît și aiurea pe la noi.
Putin întruchipează creștinismul radical, agresiv, revendicativ, care ”îi va trage în țeapă pe fătălăi”, îi decapitează pe eretici și îi arde pe rug pe potrivnicii orînduirii stabilite de Sfînta Biserică. Este creștinismul de grajd, transpirat și nespălat, reprezentîndu-i pe aceia care se îmbată de vineri pînă sîmbătă, apoi sîmbătă seara își bat nevestele și își blastămă copiii, pentru ca Duminica să își facă cruci largi către Biserici în drumul spre tîrg, spunînd de trei ori ”Tatăl nostru”.
Europa, pe de altă parte, își drege glasul politicos, oftează vibrant și își împreunează mîinile în perfectă suprapunere, dă ochii peste cap spre vitraliile cu un isusuț efeminat și îi spune golanului, care își pune picioarele în brațele domnișoarei așezată pe bancheta din fața sa în compartimentul strîmt: ”Vai, da nu-i frumos, nu se face, o să vă spun la autorități și o să vă dea jos la prima stație!”. Trenurile transiberiene au cîte 18 ore între stații, acolo este loc nu numai de mojicii și necuviințe. Bădăranul știe că duduile ofuscate ale Europei Occcidentale nu vor face nimic și dacă se dedă la mai mult decît atît. Vor comenta cu batistele la gură: ”Vai, fato, asta nu poate fi adevărat! E îngrozitooor!” în timp ce tragedia se petrece sub ochii lor și conductorul trece pe hol, făcîndu-se că nu vede nimic, pentru că și-a primit mita. Acesta este spectacolul fricii și lașității.
Agresorul rînjește și își stinge mucul de țigară pe geanta altei cucoane din același compartiment.
Țările ”civilizate” ale Europei Occidentale reprezintă un altfel de creștinism decît cel reprezentat de Putin. Este creștinismul moale, pacifist, bont, fără tăiș, tolerant, cu voce subțire, apretat, urban, rafinat, spălat, care este gata să renegocieze orice standard moral și adevăr radical, pentru a obține pacea din salon și ceva cadouri la cumpărăturile de week-end. Banii și resursele minerale își ridică vocea peste moralitate, cavalerism, demnitate, dreptate și civilitate. Occidentul se încruntă și dă declarații sforăitoare, certîndu-i ca un diriginte supărat pe derbedei, pentru ca, după cortină, să danseze pe masă cu aceeași golani.
China stă deoparte în această scenă de teatru absurd. Întreaga lume islamică este în așteptare. Se bat creștinii între ei, într-un gest fratricid, un slav atacă alt slav cu arme sofisticate, cu o ură care a izvorît ca dintr-un vulcan într-o erupție prea întîrziată. Cine și-ar fi imaginat tancuri care să se suie pe mașinile civililor într-un gest de pură cruzime? Cine și-ar fi imaginat atacul asupra unei biete stînci, strategic așezată, este adevărat, Insula Șerpilor?
Demonstrația de forță a Kremlinului este incontestabil îngrozitoare, dar Vladimir Putin mai are o armă de temut, mai puternică decît toate focoasele nucleare la un loc, mai puternică decît forța însumată a tuturor tancurilor și batalioanelor sale: este o combinație mortală între naivitatea, ignoranța, frica și lașitatea Occidentalilor. Putin știe că toată lumea acum tremură nu atît de mult în fața opțiunii nucleare, cît la perspectiva închiderii robinetului de gaz, așa că Occidentul va tremura și de frig, nu numai de frică, și el va continua să își facă de cap.
Creștinismul ”civilizat” și pacifist, cel care a înlocuit sabia cu fustele și tocurile pentru bărbați a cedat deja în lașitate și în smiorcăieli penibile. Putin știe cu cine are de-a face, și-a evaluat bine adversarul. Știe că are de luptat după propriile reguli, îmbrăcat în judogi, cu un băietan epilat îmbrăcat în mireasă. Și unul și celălălalt în alb imaculat.
Nici creștinismul putinian, nici creștinismul bruxellez nu au nimic de-a face cu Adevărul și Calea Mîntuitorului. Putin este un biet păgîn, chinuit de visurile nostalgice ale fostei URSS, Europa nu (mai) este ”creștină” de multă vreme. Își transformă bisericile în galerii de artă, depozite și baruri. Așa că acest început de conflagrație nu este o ciocnire între două ”creștinisme”, între două paradigme diferite de a înțelege Evanghelia, ci este o bușire cruntă între două paradigme culturale, ambele muribunde.
Un creștinism, două creștinisme…. Putem număra astfel? Creștinism ar trebui să fie defectiv de plural, pentru că este o singură Cale, Calea Mîntuitorului. El ne este Calea, Adevărul și Viața!
Marius David Cruceru pentru Edictum Dei
Sursa foto: Photo by Valery Tenevoy on Unsplash
Donează online și susține Edictum Dei.
Donează
Loghează-te cu Facebook
Loghează-te cu Google
Loghează-te cu Twitter