Ce ne spune Schimbarea la Față despre Isus

La fel ca fiecare istorisire din Evanghelia după Matei, aceasta se concentrează asupra lui Iisus și este menită să ne spună ceva despre El. Așadar, ce ne spune Transfigurarea despre Isus? Aș dori să evidențiez trei lucruri.

1. El este Fiul Omului care va veni în glorie.

Matei plasează această povestire imediat după ce Isus vorbește despre „Fiul Omului” care va veni la judecată (Mat. 16:27). Aceasta este în mod clar o referire la sfârșitul veacului (Matei 13:39-43, 49) – de aceea este atât de ciudat când Isus spune imediat: „Adevărat vă spun că unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea până nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăţia Sa.” (Matei 16:28). Cine ar putea trăi atât de mult?

Se pare că răspunsul este Petru, Iacov și Ioan (Mat. 17:1). Toți cei trei evangheliști plasează această declarație derutantă imediat înainte de Schimbarea la Față, iar apoi încadrează Transfigurarea cu referire cronologică la ea (de exemplu, „Și după șase zile”, Mat. 16:28-17:1; Marcu 9:1-2; Luca 9:27-28).

Deși cercetătorii sunt de altă părere, sunt de acord cu R. T. France că această afirmație derutantă din Matei 16:28 este o referire la Transfigurare șase zile mai târziu. Acest lucru ne permite să vedem Transfigurarea ca pe o prevedere a sfârșitului veacului, când Fiul Omului va veni „în slava Tatălui Său” (Matei 16:27). Nu toți cei care se aflau acolo în acea zi au văzut-o, dar Petru, Iacov și Ioan au văzut-o – și nu au uitat-o niciodată (2 Pet. 1:16-18; Ioan 1:14).

Desigur, aceste referiri la „Fiul Omului” sunt ecouri din Daniel 7:13-14, unde „unul ca un fiu al omului” (Isus) vine la „Cel Îmbătrânit de zile” (Tatăl) și primește o împărăție veșnică. Este oare o întâmplare faptul că Cel Îmbătrânit de zile este descris acolo ca având „haine… albe ca zăpada” (Dan. 7:9), așa cum Isus este descris aici ca având haine „albe ca lumina” (Mat. 17:2)? Mă îndoiesc (comparați Daniel 7:9 cu Apocalipsa 1:14).

Schimbarea la Față este o anticipare a viitorului, când Fiul Omului va veni în glorie pentru a-și desăvârși împărăția. Dar această viitoare împărăție nu poate veni decât prin moartea și învierea sa, motiv pentru care Isus îi avertizează pe cei trei ucenici să „nu spună nimănui vedenia, până când Fiul Omului nu va învia din morți” (Mat. 17:9). Se pare că ei i-au spus lui Matei.

2. El este Fiul lui Dumnezeu a cărui glorie a fost ascunsă.

Prezența lui Moise și a lui Ilie este una dintre cele mai fascinante trăsături ale acestei povestiri. Unde altundeva în Noul Testament găsești eroi din Vechiul Testament care apar în persoană?

Dar nu este greu de înțeles de ce Moise și Ilie ar fi fost chemați pentru un eveniment atât de glorios pe vârful muntelui. La urma urmei, ambii bărbați au avut experiențe cu Dumnezeu pe vârful muntelui (Ex. 24:9-34:35; 1 Împ. 19:8-18). Cea a lui Moise a fost deosebit de relevantă, deoarece a avut ca rezultat propria sa transfigurare, cu fața sa strălucind atât de puternic încât au fost nevoiți să o acopere cu un văl (Ex. 34:29-35).

Dar Isus nu strălucea pur și simplu așa cum o făcuse Moise, sau așa cum o vom face eu și cu tine într-o zi (Matei 13:43). Slava Lui era mai mult decât o slavă reflectată; era slava singurului născut de la Tatăl, plin de har și de adevăr (Ioan 1:14). După cum a observat Joseph Ratzinger, „Isus [spre deosebire de Moise din Exodul 34] strălucește din interior; el nu primește pur și simplu lumină, ci el însuși este lumină din lumină”.

Moise Îi ceruse lui Dumnezeu să-i arate slava Sa (Ex. 33:18) – și 1.500 de ani mai târziu, rugăciunea sa a fost încă ascultată, în timp ce Îl privea pe Cel care este „oglindirea slavei Lui şi întipărirea Fiinţei Lui” (Evr. 1:3). S-ar putea spune că, așa cum Tatăl are slavă în sine, tot așa I-a dat Fiului să aibă slavă în sine (cf. Ioan 5:26).

Așadar, Schimbarea la Față nu a fost doar o anticipare a viitorului; a fost, de asemenea, o privire în veșnicia trecută, la „slava pe care [Hristos] o avea la [Tatăl] înainte ca lumea să existe” (Ioan 17:5). A fost o privire în spatele vălului la slava pe care Hristos a continuat să o posede în mod imuabil, în ciuda faptului că a ascuns forma glorioasă a lui Dumnezeu sub forma umilă a unui slujitor (Fil. 2:5-7).

3. El este Fiul (și Profetul) pe care trebuie să-l ascultăm.

În afară de experiențele lor anterioare pe vârful muntelui, a mai existat probabil un alt motiv pentru care Moise și Ilie au fost chemați pe acest munte.

Moise și Ilie reprezentau Legea și, respectiv, Proorocii, iar apariția lor continuă prezentarea lui Matei despre Isus ca fiind cel care împlinește Legea și Proorocii (Matei 5:17). Moise și Ilie puteau să spună „Așa vorbește Domnul”, în timp ce Fiul proclamă cu subiect și predicat „Dar Eu vă spun vouă” (Mat. 5:22, 28, 32, 34, 39, 44). Legea și profeții profețiseră până la Ioan, dar acum ajunseseră la apogeu în Isus, Cel ale cărui sandale nici cea mai mare dintre femei nu era vrednică să le poarte (Mat. 3:11; 12:11, 13).

Totuși, Moise nu reprezenta doar Legea. Moise a fost, de asemenea, un profet. Într-adevăr, niciun profet nu se mai ridicase în Israel ca Moise, pe care Domnul l-a cunoscut față în față (Deut. 34:10).

Moise se afla acum față în față cu același profet pe care el însuși îl prezisese în Deuteronom 18:15. Într-adevăr, cuvintele „Ascultă-l” (Mat. 17:5) – care constituie singura adăugire la această repetare, de altfel textuală, a ceea ce Dumnezeu spusese la botezul lui Isus (Mat. 3:17) – evocă în mod intenționat cuvintele lui Moise: „Domnul Dumnezeul tău îți va ridica din mijlocul tău, dintre frații tăi, un profet ca mine: să ascultați de el!” (Deut. 18:15). Matei ne spune că Isus este acel profet.

Și mai mult decât un profet. Ilie a fost bun. Moise a fost mare. Dar când Petru a sugerat să construiască fiecare dintre ei un cort cu Isus, Tatăl nu a vrut să accepte (Matei 17:4). Aceia erau profeții Lui, dar Acesta era Fiul Său! Iar când luminile s-au stins și gloria a scăzut, „nu au văzut pe nimeni decât pe Isus singur” (17:8).

Slava Sa cu multiple fațete

Schimbarea la Față este ca o prismă prin care putem vedea gloria cu multiple fațete a lui Isus.

În ea vedem o imagine a autorității Sale unice.

În ea avem o privire asupra gloriei veșnice.

Și în ea ni se oferă o avanpremieră a ceea ce va fi viața noastră pe acel munte, unde vom fi transfigurați cu toții (Matei 13:43), unde slava Sa va oferi toată lumina de care avem nevoie (Apocalipsa 21:23; 22:4-5) și unde va face cort nu numai cu Moise și Ilie, ci cu tot poporul Său (Apocalipsa 21:3). Aceasta va fi într-adevăr gloria.

Un text de Justin Dillehay pentru The Gospel Coalition